M ediaşul
îl găsim în inima României, pe podişul Transilvaniei. Situat pe malul râului Târnava Mare, este înconjurat de dealuri ce se ridică până la înălţimea de peste 500 m nm. Fondat de către colonizatori germani, Mediaşul are în urmă o istorie zbuciumată de 735 ani. De departe, venind dinspre Sibiu şi comuna Târnava, se vede 'Turnul trompeţilor' cel înclinat. El este simbolul cel mai marcant al Mediaşului si se numără printre cele 12 turnuri înclinate renumite ale lumii.
Se spune că, urcând primavara pe serpentinele Hulei Mari, se simte din nou aroma minunată a florilor viţei de vie...

Primele descoperiri arheologice pe pamânt medieşan dateaza din epoca de piatră primară.
Din epoca de bronz s-au descoperit o seceră, un topor şi o spirală de bronz. Alte descoperiri arheologice atestă o populare continuă a pamântului medieşan de către grupuri diferite (sciţi, celţi).
În perioada din jurul anului 100 d.c celţii au fost asimilaţi de către populaţia băştinaşă, urmând perioada a treia a epocii de fier, epoca culturii dacice.
Continuitatea în popularea teritoriului medieşan este atestat de o monedă din argint, aratând chipul împaratului Antonius Pius, precum şi de alte monezi descoperite pe teritoriu medieşan. Este incontestabil, că originea poporului român se află în contopirea populaţiei, culturii si limbii romane cu cea dacică în perioada secoleler 2-4 d.c. Începând cu secolul 10 d.c urmează pătrunderea maghiarilor în zona Transilvaniei de azi. Dupa istoricul Kurt Horet, densitatea populaţiei din zona de atunci a Transilvaniei număra 5 locuitori pe km², ceea ce însemnă cca. 300.000 de locuitori în total.
În timpul migraţiei popoarelor, populaţia din această zonă s-a redus la cca. 100.000
Pâna la aşezarea populaţiei germane (saşii), Transilvania a fost populată (în ordine cronologică) de mai multe grupuri: traci, goţi, sciţi, celţi, daci, romani, goţi, gepizi, avari, bulgari, români, pecenegi şi maghiari.
M ediaşul este menţionat prima oara în 1267. Într-un document este menţionat ca Regele Ştefan restituie voievodului Nicolae patru sate, care au mai aparţinut deja unui bunic a lui Nicolae. Aceste sate au fost: Mediaş (Mediasch), Micăsasa (Fägendorf), Cloasterf (Klosdorf) si Dupuş (Tobsdorf). (În paranteze numele germane).
Menţionat sub numele de 'villa Medies' Mediaşul era un oraş săsesc pe pamânt aparţinând nobililor. Colonizatorii lui au venit în mare parte din zona sudică, a regiunii Sibiului, (care pe vremea aceea era pamânt liber regal), dar si din zona regatului german de atunci. Aceşti colonizatori au fost ademeniţi cu promisiuni despre independenţă şi drepturi. Anexiunea scaunelor Mediaş(Mediasch) şi Şeica (Schelk), a avut loc mai târziu, în secolul al 15-lea, în timpul fondării universităţii naţiunii săseşti (Sächsische Nationsuniversität).
La sfârşitul secolului al 14-lea, au început repetate invaziuni ale turcilor în Transilvania. Şi Mediaşul a fost devastat la rândul lui de către musulmani în anii 1435 si 1438. Ca urmare, cetatea bisericii a fost fortificată si transformată într-o cetate de refugiu. Acest 'castel' (menţionat prima oară în 1425), a fost întărit cu o centură de ziduri puternice între anii 1490 si 1534. Această centură dublă, parţial triplă, a fost prevazută cu turnuri si bastioane. Pentru o mai bună aparare, castelul a fost înconjurat de un şanţ, care era alimentat din apa Pârâului Moşnei.
Turnurile şi zidurile de apărare ale 'castelului' au rămas întregi si se pot vedea si astazi..